duminică, 22 aprilie 2012

Azi e ZIUA PAMANTULUI

Ziua Pamantului  22 aprilie 2012,

pentru un viitor mai curat şi mai verde

      Ziua Pământului marchează în fiecare an aniversarea naşterii mişcării moderne a interesului pentru mediul înconjurător. Apărută în 1970, ea simbolizează lupta împotriva poluării şi problemelor climatice. Spre deosebire de mai noua şi deja mai populara, Oră a Pământului, Ziua Pământului (Earth Day) se sărbătoreşte în fiecare an pe 22 Aprilie şi nu presupune o acţiune simbolică precum stinsul luminii. 

Vizitati  situl   www.earthday.org

 


 

Videoclip  realizat de Neagu Dafina cu ocazia Zilei Pamantului
La multi ani, Terra!


sâmbătă, 21 aprilie 2012

Excursia Ecoul Verde

Excursia  ECOUL  VERDE

Va prezint excursia tematică Ecoul Verde, realizată cu ocazia Zilei Pământului (22.IV) cu elevii claselor a VII-a și a VIII-a în orizontul local.

Ecoul verde
Data – 23.IV.2011
Elevi din clasele a VII-a și a VIII-a (20 în total);  profesor Androne Nicoleta
Tema: cunoașterea directă de către elevi a condiţiilor fizico-geografice și economice de pe traseul excursiei și ecologizarea zonei Valea Prahovei (cu ocazia Zilei Pământului – 22.IV)
Itinerariul excursiei: Ploiești-Băicoi-Florești-Bănești-Câmpina și retur
Scopul excursiei: educativ, informativ, recreere
Tipul excursiei: de comunicare de noi cunoștinţe
Obiectivele generale:
-consolidarea cunoștinţelor geografice dobândite la orele de curs (privind formele de relief parcurse, râuri, vegetaţie, probleme de mediu);
-dezvoltarea sentimentelor de ocrotire a mediului (ecologizarea zonei Valea Prahovei cu ocazia Zilei Pământului);
-vizitarea unor obiective turistice: Muzeul Petrolului (Ploiești), Valea Stelii (Băicoi), Micul Trianon (Florești), Primăria Câmpina, Muzeul Nicolae Grigorescu;
-creşterea coeziunii colectivului de elevi şi consolidarea spiritului de echipă, a relaţiilor de prietenie, stabilirea unui climat de încredere, favorabil comunicării;
-crearea unor reguli de comportament responsabil şi împărţirea echitabilă a sarcinilor între membrii grupului;
- iniţierea şi desfăşurarea de activităţi cu caracter recreativ, relaxant.
Obiectivele operaţionale:
   O1 – să identifice pe teren formele de relief cunoscute (dealuri,câmpie) și părţile lor componente;
   O2 - să recunoască principalele râuri ce străbat regiunea, afluenţii lor și să indice modalităţi de valorificare a apelor acestora;
   O3 – să indice aspecte ale poluării mediului pe traseul excursiei;
   O4 –să exemplifice legătura strânsa între relief și condiţiile bio-pedo-climatice;
   O5 –să numească specificul așezărilor rurale și urbane de pe traseu (tipuri de sate, ocupaţii);
   O6 - să-și dezvolte capacităţi de educaţie ecologică.
Metode: documentarea de cabinet, observaţia pe teren, conversaţia, explicaţia;
Materiale folosite: manuale de Geografie ; România –harta turistică și rutieră (1:600 000) , Editura Niculescu; Harta judeţului Prahova – autor Gh. Niculescu;  planurile orașelor Ploiești și Câmpina; aparate de fotografiat, coli, culori, saci menajeri, fișe de lucru, chestionare;
Desfășurarea excursiei:
Etapa 1   - Pregătirea excursiei
Ø  Pregătirea tehnico-materială a constat în: stabilirea itinerariului, documentaţia, determinarea costului excursiei, întocmirea materialelor necesare aprobării de către Inspectoratul Școlar, stabilirea mijlocului de transport (microbuz)
Ø  Pregătirea organizatorico-știinţifică se referă la: prezentarea pe harta în faţa elevilor ce urmează să participe la excursie a itinerariului amănunţit, cu fixarea obiectivelor de vizitat, a locurilor de popas;  precizarea echipamentului necesar și a alimentelor , instructajul (se prelucrează regulamentul excursiei); se constituie echipele de elevi (Echipa Geografilor, Echipa Ecologiștilor (Verde), Echipa Reporterilor, Echipa Umaniștilor) și se stabilesc sarcinile concrete pentru fiecare; comunicarea materialelor bibliografice necesare pentru documentare. Se aminteşte că informaţiile dobândite în timpul excursiei vor fi valorificate în cadrul unor lecţii de evaluare-recapitulare, printr-o expoziţie de desene și vederi adunate de la muzee; printr-o analiză SWOT a regiunii vizitate.
Etapa 2  – Desfășurarea excursiei
    Pe data de 23 aprilie 2011 , ora 8 , elevii se adună în curtea şcolii. Se face prezenţa, se verifică echipamentul şi se merge la microbuz. Urmează apoi deplasarea pe traseul fixat: Ploiești-Băicoi-Florești-Bănești-Câmpina și retur. Echipele urmăresc din mers problemele despre care au fost informaţi și notează observaţii pe caiete sau fișe de lucru. Pe parcurs, profesorul prezintă informaţii generale asupra localităţilor, a activităţilor economice desfășurate de oameni, obiective turistice. La final, la școală , fiecare echipă își prezintă materialele, observaţiile.
Echipa Geografilor (elevi de clasa aVIII-a)a făcut observaţii asupra unităţilor de relief străbătute: Subcarpaţii Prahovei –cu relieful lor de dealuri și depresiuni (Depresiunea Câmpina, Dealul Țintea) și Câmpia Ploiești. În sectorul Subcarpatic, se remarcă numeroase sonde (unele în funcţiune, altele dezafectate) și livezile cu pomi fructiferi.
      Râul Prahova are o lungime de 193 km și o suprafaţă a bazinului hidrografic de 3754 km² (1,57% din teritoriul naţional) și un debit în amonte de vărsare de aproximativ 27 m³/s (staţia Adâncata). Coordonatele geografice extreme ale bazinului hidrografic sunt 45°32’17"N în nord, 44°42’20"N în sud, 25°27’14"E la vest și 26°27’6"E la est. Râul Prahova izvorăște din Carpaţi, mai precis din Clăbucetele Predealului, de la aproximativ 1100 m altitudine. Ea traversează lanţul carpatic de la nord la sud, reprezentând limita geografică dintre Carpaţii Orientali la est și Carpaţii Meridionali la vest. Apoi traversează Subcarpaţii de Curbură de la nord-nord-vest la sud-sud-est. Mai în aval, Prahova traversează Câmpia Română; după aproximativ 100 km, își schimbă brusc cursul și curge de la vest spre est, dirijându-se spre zona de subsidenţă din Câmpia Gherghiţa-Sărata.În aval de confluenţa cu Doftana și la traversarea Câmpiei de piemont a Ploieștiului, Prahova prezintă o albie împletită. Elevii au amintit definiţia văii (Prahovei), componentele văii : albie minoră, majoră, luncă, terase, versanţi, trecând apoi la completarea fișei de observare (tabelul 1):

      Tabelul 1.                    Fișa de observare a Văii Prahovei
Denumirea râului
Prahova
Locul observării

Data observării
23.IV.2011
Observaţii despre albia minora
Lăţime

Adâncime

Rocile din albie
Nisipuri,pietrișuri,maluri
Forma cursului de apă
Meandrată/rectilinie
Observaţii despre maluri
Înălţime

Rocile în care sunt sculptate

Afectate de prăbușiri de roci
Da/nu
Specii de plante care fixează malurile

Observaţii despre albia majoră (lunca)
Lăţime

Specii de plante din luncă
Zăvoaie,salcie, plop,ulm,carpen
Microforme de relief din luncă
Albii minore părăsite,ostroave
Unitati hidrografice din luncă
mlaștini, lacuri
Observaţii despre terase
Numărul și poziţia
Pe malul drept există ....terase
Pe malul stâng există...  terase
Părţile componente ale unei terase
Podul , fruntea terasei
Observaţii despre versanţi
Înclinarea
Mare/mica
Rocile pe care sunt formaţi
Roci sedimentare
Utilizare
Livezi, pășuni
Observaţii privind poluarea apei


Sursa : Dulama Maria Eliza, 2010

  Echipa Verde -a observat şi consemnat problemele ecologice întâlnite pe traseu (defrişări, surse de poluare, etc.); au antrenat colegii în colectarea selectivă a deșeurilor (pet-uri și hârtie) pe Valea Prahovei; au verificat respectarea regulilor igienice în timpul excursiei (a utilizării de şerveţele, punguţe). Deșeurile colectate au fost depuse la Ploiești la Societatea Blue Bird , în vederea reciclării.
    Echipa Ecologiștilor a amintit ce reprezintă poluarea, poluanţii, sursele de poluare, tipuri de poluare (poluarea aerului,apei,solului). Apoi au trecut la completarea fișei de observaţie (tabelul 2):
Tabelul 2.     Fișa calităţii mediului pe Valea Prahovei între Câmpina și Ploiești
Sursele de poluare
Poluanţii
Măsuri de protecţie (ecosfaturi)
Locul observării
Obiective industriale exploatarea și prelu- crarea petrolului
Substanţe chimice, petrol, reziduuri petroliere


Agricultura
Pesticide, îngrășăminte chimice,  materii organice de la animale


Mijloace de transport
Gaze de eșapament, praf


Locuinţele
Detergenţi, materii organice, grăsimi, arderea gunoaielor, arderea ierburilor uscate, praf, pet-uri


Sursa : Dulama Maria Eliza, 2010

Echipa Reporterilor –a avut sarcina de a chestiona câte 10 persoane în fiecare din localităţile importante : Ploiești, Băicoi, Câmpina,  privind Impactul activităţilor antropice asupra mediului. Chestionarul de opinie cuprinde 22 de întrebări, este prelucrat de profesor și are scopul de a vedea părerile despre poluarea mediului local (apa,aer,sol) a diferitor persoane.
Chestionar de opinie – Impactul activităţilor antropice asupra mediului
1.      Ești din localitatea …………………………
2.      Vârsta……………
3.      Sex           F    /       M
4.      Ce activităţi economice consideri că influenţează starea mediului în localitatea în care te afli?
…………………………………………………………………………………
5.      Cum apreciezi starea mediului în această localitate?
           foarte proasta;       proasta;         satisfacatoare;         buna;        foarte buna.
6.      Care din urmatoarele componente ale mediului înconjurator sunt afectate de activităţi economice specifice orașului în care te afli?
     aerul;              apa;               solul;              vegetaţia;              fauna.
7.      Cum sesizezi că aerul din această localitate este poluat?   După:
miros;ce miros?...........................................................................................
altele; care?..................................................................................................
8.      Cum sesizezi că apa din această localitate este poluată?   După:
culoare;ce culoare?......................................................................................
miros;ce miros?............................................................................................
gust; ce gust?................................................................................................
9.      Cum sesizezi că solul este poluat?  După:
 culoare;ce culoare?.......................................................................................
 aspect;ce aspect? ……………………………………………………….....
10.  Cum recunoști poluarea plantelor în zonă?   După:
      culoarea trunchiului;                   crengi uscate;                    frunze cu pete;
     altceva; ce?...............................................................................................
11.  Cunoști plante sau animale dispărute din zonă datorită poluării?
      nu;     nu știu;    da; care?...................................................................
12.  Există zone unde datorită poluării s-a interzis sau s-a limitat accesul?
      da; dacă da, pentru cine?             mijloace de transport;                  persoane.
                       nu;                          nu știu.
13.  Consideri că starea ta de sănătate este influenţată de calitatea mediului?
       nu;
     da, în ce mod?...........................................................................................
14.  Faţă de anii trecuţi, cum a evoluat calitatea mediului?
      s-a înrăutăţit;                           a stagnat;                      s-a îmbunătăţit.
15.  Care crezi că au fost cauzele care au dus la evoluţia pe care ai menţionat-o?
………………………………………………………………………………
16.  În ce fel ar putea ,,afecta’’ dezvoltarea economică și calitatea mediului din localitate construcţia autostrăzii București – Brașov?
……………………………………………………………………………....
17.  Care consideri că este gradul  de implicare al locuitorilor în rezolvarea problemelor de mediu?
       nu cunosc;       cunosc și ignoră;        cunosc și protestează
18.  Pentru îmbunătăţirea calităţii mediului aţi plăti taxe mai mari?
                   da  ;              nu;                   nu știu
19.  Care este comportamentul locuitorilor faţă de parcurile și grădinile publice?
                   le menajează;         le distrug;              sunt indiferenţi
20.  Cunoști asociaţii sau organizaţii neguvernamentale care se ocupă cu protecţia mediului în localitatea ta?
                   nu;             nu știu;                da; care?
21.  Dorești să colaborezi cu o astfel de asociaţie?
                   nu;              nu știu;                da; în ce mod?
22.  Practic, cum crezi că s-ar putea ameliora starea  mediului în această localitate?
   Valorificarea chestionarelor se va face la școală, prin interpretarea răspunsurilor într-un tabel, discuţii.
Echipa Umaniștilor - are ca sarcini de lucru: caracterizarea așezărilor urbane (Ploiești , Băicoi,  Câmpina) și a celor rurale (Florești), stabilirea aspectelor specifice orașelor, analiza mediului urban (industrial, a căilor de comunicaţie, turistic), să analizeze planul orașelor, completarea fișelor de lucru (tabelul 3):
         Tabelul 3.         Caracterizarea așezărilor omenești între Ploiești și Câmpina
Localitatea observată
Ploiești
Băicoi
Florești
Câmpina
Nr de locuitori




Densitatea populaţiei




Echipare tehnico-edilitară




Funcţiile localităţii




Obiective turistice vizitate în excursie
Muzeul Petrolului
Sonde la Țintea
Băile Țintea
Micul Trianon
Muzeul Nicolae Grigorescu
Sursa : Dulama Maria Eliza, 2010


    Concluzii privind excursia și valorificarea ei la școală

      La școală , fiecare echipă își prezintă fișele de observare, completându-le cu observaţii de la ceilalţi elevi.
Echipa Geografilor – prezintă fișa de observare a Văii Prahovei pentru 2 puncte de observare – Câmpina și Florești. Au realizat o comparaţie apoi între cele 2 puncte de observare pentru Valea Prahovei,menţionând că orașul Câmpina (unde Prahova traversează un sector subcarpatic) se află pe terasa cu același nume , pe când la Florești lăţimea albiei minore este mai mare, este meandrată, prezintă albii părăsite, ostroave, popine. Pornind de la aceste informaţii, s-au tras următoarele concluzii:drumul naţional DN1/E60 este afectat la nivel local de procese de eroziune laterală a râului Prahova; pe tronsoanele afectate, s-au luat măsuri de îndiguire a cursului apei; majoritatea podurilor ce traversează Prahova în Subcarpaţi sunt afectate de procesul de degradare a albiei ; împotriva acestei probleme se construiesc praguri tranversale de stabilitate în aval de poduri; în zonele industriale de la Câmpina, Prahova este canalizată, însă dalele de beton care susţin malurile râului au fost afectate de eroziune laterală ; dalele căzute au rămas în albia râului, ceea ce ar putea fi un pericol pentru alte amenajări situate în aval în cazul transportului lor la viitură; o problemă suplimetară este dată de poluare; de altfel prezenţa diverselor resturi și deșeuri menajere este recurentă în tot lungul râului și în prezent ignorată.   
Echipa Verde (Ecologiștilor) – a prezentat fișa calităţii mediului pe Valea Prahovei între Câmpina și Ploiești: sursele de poluare, poluanţii și măsuri de protecţie. Privind obiectivele industriale, au menţionat orașele Ploiești și Câmpina (industria petrochimică) cu poluanţi ca:substanţe chimice, petrol, reziduuri petroliere ce afectează toate componentele mediului. Deși agricultura revendică un mediu de bună calitate (in Florești, Băicoi) ea constituie în același timp una din cauzele majore ale dispariţiei habitatelor, consumului excesiv de apă, eutrofizării, poluării mediului cu unele metale grele și pesticide, emisii de NH 3,metan în proporţii însemnate în atmosferă, cu implicaţii directe asupra modificărilor climatice.  Principalele forme de manifestare a degradării mediului determinate de mijloacele de transport sunt: poluarea aerului (cu pulberi sedimentabile în suspensie, cu oxizi de azot și carbon) resimţită în cazul drumului naţional 1; poluarea fonică, poluarea solului cu metale grele, accidente rutiere. În privinţa locuinţelor, principalii poluanţi sunt: detergenţi, materii organice, grăsimi, arderea gunoaielor, arderea ierburilor uscate, praf, pet-uri (în toate localităţile parcurse în excursie).
 Echipa Reporterilor – în vederea evaluării percepţiei asupra stării mediului din Valea Prahovei (între Ploiești și Câmpina)  am preluat și prelucrat  un chestionar de opinie (după modelul celui realizat de Centrul Carpato – Danubian de Geoecologie, din cadrul Universităţii București, din 1997, în care se încerca evaluarea percepţiei stării mediului la tinerii din perimetre urbane disfuncţionale). Echipa Reporterilor a chestionat câte 10 persoane din orașele : Ploiești, Băicoi, Câmpina și a prezentat rezultatele (tabelul 4).
            Tabelul 4.           Prezentarea rezultatelor chestionarelor
Nr intrebării
Ploiești
Băicoi
Câmpina
1
Ploiesti (10 persoane)
Baicoi (10 persoane)
Campina (10 persoane)
2
Intre 18-56 ani
Intre 30-61 ani
Intre 27-58 ani
3
F -7 ,     M -3
F – 6  ,  M -4
F – 4,  M -6
4
Industria : rafinariile (act petrochimica), Derolever, transporturile
Extragerea petrolului, transporturile
Industria chimica  si transporturile
5
Proasta si foarte proasta
Satisfacatoare si buna
Satisfacatoare
6
Aerul,apa, solul, vegetatia
Aerul, solul
Aerul, apa, solul, vegetatia
7
Dupa miros: intepator, de gaze,innecacios, praf
Dupa miros: intepator, de produse petroliere, fum
Dupa miros (specific reziduurilor petroliere), fum, praf
8
Dupa culoare: galbena, uneori tulbure,dupa miros : clor
Uneori galbuie, tulbure
Uneori ruginie, miros de clor
9
Aspect degradat
Pete de petrol, ulei in zona sondelor, lipsa vegetatiei
Aspect degradat
10
Dupa crengi uscate, frunze cu pete
frunze cu pete
frunze cu pete
11
Nu, nu stiu
Nu, nu stiu
Nu, nu stiu
12
Nu , nu stiu
Nu , nu stiu

13
alergii, tulburari respiratorii, stari de oboseala
Dificultati de respiratie, ameteala
Oboseala, probleme digestive
14
S-a inrautatit
A stagnat sau s-a imbunatatit
S-a inrautatit sau a stagnat
15
Dezinteresul autoritatilor, inmultirea numarului de autovehicule, lipsa de implicare si responsabilitate civica
s-au creat spatii pentru depozitarea selectiva a deseurilor,
actiuni de ecologizare, amenajarea rampei de gunoi,restrangerea sau disparitia unor activitati industriale
Dezinteresul autoritatilor, numar mare de autovehicule
16
Poluare fonica, poluarea aerului,poluarea cu deseuri
Poluarea aerului, solului (cu deseuri), fonica, dar si oprtunitati in dezvoltarea orasului (locuri de munca)
Poluarea fonica , a aerului, defrisari
17
Cunosc si ignora
Cunosc si ignora
Cunosc si ignora
18
Da
Da
Da
19
Le distrug sau sunt indiferenti
Sunt indiferenti
Sunt indiferenti
20
Nu stiu
Nu stiu
Nu stiu
21
Da – actiuni de voluntariat
Da –responsabilizarea cetatenilor
Da – consultanta, voluntariat
22
Constientizarea cetatenilor; combaterea coruptiei , taxe mari pentru poluatori, incurajarea reciclarii (in scoli si acasa), crearea de noi spatii verzi, reducerea numarului de autovehicule non –euro, investitii in combinatele petrochimice si rafinarii (filtre)
Stoparea defrisarilor, construirea retelei de canalizare,impunerea unor reguli severe de protectia mediului (pentru agentii economici), educatia ecologica, incurajarea reciclarii deseurilor
Modernizarea statiei de epurare a apei, filtre la unitatile industriale, plantarea de pomi, amenajarea unor spatii verzi, masuri drastice pentru poluatori,
amenajarea unor zone pietonale si a pistelor pentru biciclisti, profesionalizarea serviciilor de salubritate
    Din chestionare se desprinde o concluzie - populaţia celor 3 orașe este în general interesată de impactul activităţilor antropice asupra mediului , dar și a efectelor acestora asupra sănătăţii lor. Majoritatea cetăţenilor ar dori să participe activ la colectarea separată a deșeurilor și să plătească mai mult pentru servicii de salubritate mai complexe. La întrebarea ,,ce activităţi economice influenţează starea mediului în localitatea ta’’, majoritatea subiecţilor au indicat industria chimică, reprezentată în Ploiești și Câmpina prin rafinării, iar în Băicoi și Florești prin exploatarea petrolului. În aprecierea stării mediului, 60% din cei chestionaţi consideră starea mediului proastă, 20% - satisfăcătoare și 20% -bună. Nici un subiect din cei intervievaţi în cele 3 orașe nu a indicat că starea mediului este foarte bună .În comparaţie cu trecutul, calitatea mediului s-a înrăutăţit sau a stagnat pentru Ploiești și Câmpina (ca urmare a creșterii numărului de autovehicule, lipsa de implicare și responsabilitate civică) și s-a îmbunătăţit într-o oarecare măsura în Băicoi (unde s-au creat spaţii pentru depozitarea selectivă a deșeurilor, au avut loc acţiuni de ecologizare, s-a restrâns activitatea industrială). Activităţile economice afectează toate componentele mediului, cei mai mulţi subiecţi menţionând ca fiind poluate în special aerul și apa.  În ce privește  impactul asupra mediului a construcţiei autostrăzii București-Brașov, oamenii au răspuns : poluarea aerului (prin gaze de la mașini) și poluarea fonică, scoaterea din circuitul agricol a unor terenuri arabile; deși din punct de vedere economic ar fi beneficii pentru cele 3 orașe (crearea unor locuri de muncă, atragerea unor investiţii).     
 Echipa Umaniștilor – a prezentat fișa de lucru ,,Caracterizarea așezărilor omenești între Ploiești și Câmpina’’. Astfel, s-au enunţat următoarele concluzii: densitatea populaţiei în arealul studiat este ridicată (peste 300 loc/km²), echiparea tehnico-edilitară este bună (mai puţin în Băicoi, unde nu este canalizare pe toate străzile și în Florești, unde trebuie modernizată staţia de epurare a apei), funcţiile localităţilor sunt predominant industriale (Ploiești și Câmpina) și agro-industriale (Băicoi și Florești). Privind obiectivele turistice vizitate în timpul excursiei, echipa a prezentat un material în PowerPoint cu fotografii și informaţii de la Muzeul Petrolului –Ploiești, Valea Stelii – Băicoi, Micul Trianon –Florești și Muzeul Nicolae Grigorescu –Câmpina, menţionând faptul că autorităţile locale ar trebuie să investească mai mult în aceste puncte turistice de interes local și regional (Valea Stelii și Micul Trianon).
                                                              Micul Trianon - Florești      


    În final , cele 4 echipe au completat împreună un tabel, realizând analiza SWOT a regiunii Valea Prahovei – între Ploiești și Câmpina (tabelul 5) :
Tabelul 5 .   Analiza SWOT  - Valea Prahovei între Ploiești și Câmpina


Puncte tari
-altitudine joasă (sub 400 m);
-temperaturi medii anuale de 10˚C, favorabile culturilor cerealiere;
-potenţial uman important;densitate mare a populaţiei (250 loc./km²);
-prezenţa cursurilor de apă (Prahova, Doftana), cu importanţă în alimentarea cu apă a populaţiei (sistemul Paltinu);
-acces la căi de comunicaţie modernizate (DN 1);
-resurse de subsol : hidrocarburi.
-prezenţa celor mai mari rafinării din ţară: Brazi, Teleajen (lângă Ploiești), Câmpina;

Puncte slabe
- defrișări;
-ape, soluri și aer poluate (Fabrica Victoria-Florești, exploatările de petrol, rafinăriile);
-degradarea solurilor, prin eroziune, exces de umiditate, poluare cu pesticide, cu hidrocarburi, deșeuri;

Oportunităţi
-dezvoltarea turismului (staţiunea Valea Stelii în Țintea -Băicoi);
-promovarea unor investiţii pentru modernizarea și dezvoltarea sectorului agro-alimentar ;
-infrastructura fizică trebuie îmbunătăţită în patru sectoare de prioritate: drumuri comunale, apa potabilă, apa de canalizare, reţeaua de distribuţie a gazelor (pentru Băicoi și Florești, mai ales);
-construirea autostrăzii București-Brașov;

     Riscuri
-extinderea unor fenomene naturale restrictive, care pot conduce la calamităţi (inundaţii, secetă); hazarde antropice : incendii la rafinării, accidente la sondele de petrol;
-monitorizarea proiectelor din cadrul rafinăriilor din Ploiești, Câmpina, fabricii Victoria pentru a evita impactul negativ asupra mediului;
-fluctuaţiile recoltelor agricole datorită  produselor chimice, a tehnologiilor neadecvate.