Excursia ECOUL VERDE
Va prezint excursia
tematică Ecoul Verde, realizată cu
ocazia Zilei Pământului (22.IV) cu elevii claselor a VII-a și a VIII-a în
orizontul local.
Ecoul verde
Data – 23.IV.2011
Elevi din clasele a VII-a și a
VIII-a (20 în total); profesor Androne
Nicoleta
Tema: cunoașterea directă de către
elevi a condiţiilor fizico-geografice și economice de pe traseul excursiei și
ecologizarea zonei Valea Prahovei (cu ocazia Zilei Pământului – 22.IV)
Itinerariul excursiei: Ploiești-Băicoi-Florești-Bănești-Câmpina
și retur
Scopul excursiei: educativ,
informativ, recreere
Tipul excursiei: de comunicare de
noi cunoștinţe
Obiectivele generale:
-consolidarea cunoștinţelor
geografice dobândite la orele de curs (privind formele de relief parcurse,
râuri, vegetaţie, probleme de mediu);
-dezvoltarea sentimentelor de
ocrotire a mediului (ecologizarea zonei Valea Prahovei cu ocazia Zilei Pământului);
-vizitarea unor obiective
turistice: Muzeul Petrolului (Ploiești), Valea Stelii (Băicoi), Micul Trianon
(Florești), Primăria Câmpina, Muzeul Nicolae Grigorescu;
-creşterea
coeziunii colectivului de elevi şi consolidarea spiritului de echipă, a
relaţiilor de prietenie, stabilirea unui climat de încredere, favorabil
comunicării;
-crearea unor
reguli de comportament responsabil şi împărţirea echitabilă a sarcinilor între
membrii grupului;
- iniţierea şi
desfăşurarea de activităţi cu caracter recreativ, relaxant.
Obiectivele operaţionale:
O1 – să identifice pe teren formele de relief cunoscute (dealuri,câmpie)
și părţile lor componente;
O2 - să recunoască principalele râuri ce străbat regiunea, afluenţii lor
și să indice modalităţi de valorificare a apelor acestora;
O3 – să indice aspecte ale poluării
mediului pe traseul excursiei;
O4 –să exemplifice legătura strânsa între relief și condiţiile
bio-pedo-climatice;
O5 –să numească specificul așezărilor rurale și urbane de pe traseu
(tipuri de sate, ocupaţii);
O6 - să-și dezvolte capacităţi de
educaţie ecologică.
Metode: documentarea de cabinet,
observaţia pe teren, conversaţia, explicaţia;
Materiale folosite: manuale de
Geografie ; România –harta turistică și rutieră (1:600 000) , Editura
Niculescu; Harta judeţului Prahova – autor Gh. Niculescu; planurile orașelor Ploiești și Câmpina; aparate
de fotografiat, coli, culori, saci menajeri, fișe de lucru, chestionare;
Desfășurarea
excursiei:
Etapa 1 -
Pregătirea excursiei
Ø Pregătirea
tehnico-materială
a constat în: stabilirea itinerariului, documentaţia, determinarea costului
excursiei, întocmirea materialelor necesare aprobării de către Inspectoratul Școlar,
stabilirea mijlocului de transport (microbuz)
Ø Pregătirea
organizatorico-știinţifică
se referă la: prezentarea pe harta în
faţa elevilor ce urmează să participe la excursie a itinerariului amănunţit, cu
fixarea obiectivelor de vizitat, a locurilor de popas; precizarea echipamentului necesar și a
alimentelor , instructajul (se
prelucrează regulamentul excursiei); se constituie
echipele de elevi (Echipa Geografilor, Echipa Ecologiștilor (Verde), Echipa
Reporterilor, Echipa Umaniștilor) și se stabilesc sarcinile concrete pentru
fiecare; comunicarea materialelor bibliografice necesare pentru documentare. Se
aminteşte că informaţiile dobândite în timpul excursiei vor fi valorificate în
cadrul unor lecţii de evaluare-recapitulare, printr-o expoziţie de desene și
vederi adunate de la muzee; printr-o analiză SWOT a regiunii vizitate.
Etapa 2 – Desfășurarea excursiei
Pe data de 23 aprilie 2011 , ora 8 , elevii
se adună în curtea şcolii. Se face prezenţa, se verifică echipamentul şi se
merge la microbuz. Urmează apoi deplasarea pe traseul fixat: Ploiești-Băicoi-Florești-Bănești-Câmpina
și retur. Echipele urmăresc din mers problemele despre care au fost informaţi
și notează observaţii pe caiete sau fișe de lucru. Pe parcurs, profesorul
prezintă informaţii generale asupra localităţilor, a activităţilor economice
desfășurate de oameni, obiective turistice. La final, la școală , fiecare
echipă își prezintă materialele, observaţiile.
Echipa Geografilor (elevi
de clasa aVIII-a) –a făcut
observaţii asupra unităţilor de relief străbătute: Subcarpaţii Prahovei –cu
relieful lor de dealuri și depresiuni (Depresiunea Câmpina, Dealul Țintea) și
Câmpia Ploiești. În sectorul Subcarpatic, se remarcă numeroase sonde (unele în
funcţiune, altele dezafectate) și livezile cu pomi fructiferi.
Râul Prahova are o lungime de 193 km și o
suprafaţă a bazinului hidrografic de 3754 km² (1,57% din teritoriul naţional) și
un debit în amonte de vărsare de aproximativ 27 m³/s (staţia Adâncata).
Coordonatele geografice extreme ale bazinului hidrografic sunt 45°32’17"N
în nord, 44°42’20"N în sud, 25°27’14"E la vest și 26°27’6"E la
est. Râul Prahova izvorăște din Carpaţi, mai precis din Clăbucetele
Predealului, de la aproximativ 1100 m altitudine. Ea traversează lanţul carpatic
de la nord la sud, reprezentând limita geografică dintre Carpaţii Orientali la
est și Carpaţii Meridionali la vest. Apoi traversează Subcarpaţii de Curbură de
la nord-nord-vest la sud-sud-est. Mai în aval, Prahova traversează Câmpia
Română; după aproximativ 100 km, își schimbă brusc cursul și curge de la vest
spre est, dirijându-se spre zona de subsidenţă din Câmpia Gherghiţa-Sărata.În
aval de confluenţa cu Doftana și la traversarea Câmpiei de piemont a Ploieștiului,
Prahova prezintă o albie împletită. Elevii au
amintit definiţia văii (Prahovei), componentele văii : albie minoră, majoră,
luncă, terase, versanţi, trecând apoi la completarea fișei de observare
(tabelul 1):
Tabelul 1. Fișa de observare a Văii
Prahovei
|
Denumirea
râului
|
Prahova
|
|
Locul
observării
|
|
|
Data
observării
|
23.IV.2011
|
|
Observaţii
despre albia minora
|
Lăţime
|
|
|
Adâncime
|
|
|
Rocile din
albie
|
Nisipuri,pietrișuri,maluri
|
|
Forma
cursului de apă
|
Meandrată/rectilinie
|
|
Observaţii
despre maluri
|
Înălţime
|
|
|
Rocile în
care sunt sculptate
|
|
|
Afectate de
prăbușiri de roci
|
Da/nu
|
|
Specii de
plante care fixează malurile
|
|
|
Observaţii
despre albia majoră (lunca)
|
Lăţime
|
|
|
Specii de
plante din luncă
|
Zăvoaie,salcie,
plop,ulm,carpen
|
|
Microforme
de relief din luncă
|
Albii
minore părăsite,ostroave
|
|
Unitati
hidrografice din luncă
|
mlaștini,
lacuri
|
|
Observaţii
despre terase
|
Numărul și
poziţia
|
Pe malul
drept există ....terase
Pe malul
stâng există... terase
|
|
Părţile
componente ale unei terase
|
Podul ,
fruntea terasei
|
|
Observaţii
despre versanţi
|
Înclinarea
|
Mare/mica
|
|
Rocile pe
care sunt formaţi
|
Roci
sedimentare
|
|
Utilizare
|
Livezi, pășuni
|
|
Observaţii
privind poluarea apei
|
|
|
Sursa :
Dulama Maria Eliza, 2010
Echipa Verde -a observat şi consemnat problemele ecologice întâlnite
pe traseu (defrişări, surse de poluare, etc.); au antrenat colegii în colectarea selectivă a deșeurilor
(pet-uri și hârtie) pe Valea Prahovei; au verificat respectarea regulilor
igienice în timpul excursiei (a utilizării de şerveţele,
punguţe). Deșeurile
colectate au fost depuse la Ploiești la Societatea Blue Bird , în vederea
reciclării.
Echipa Ecologiștilor a amintit ce
reprezintă poluarea, poluanţii, sursele de poluare, tipuri de poluare (poluarea
aerului,apei,solului). Apoi au trecut la completarea fișei de observaţie
(tabelul 2):
Tabelul 2. Fișa calităţii mediului pe Valea Prahovei
între Câmpina și Ploiești
|
Sursele
de poluare
|
Poluanţii
|
Măsuri
de protecţie (ecosfaturi)
|
Locul
observării
|
|
Obiective
industriale exploatarea și prelu- crarea petrolului
|
Substanţe
chimice, petrol, reziduuri petroliere
|
|
|
|
Agricultura
|
Pesticide,
îngrășăminte chimice, materii organice
de la animale
|
|
|
|
Mijloace
de transport
|
Gaze
de eșapament, praf
|
|
|
|
Locuinţele
|
Detergenţi,
materii organice, grăsimi, arderea gunoaielor, arderea ierburilor uscate,
praf, pet-uri
|
|
|
Sursa :
Dulama Maria Eliza, 2010
Echipa Reporterilor
–a avut sarcina de a chestiona câte 10 persoane în fiecare din localităţile
importante : Ploiești, Băicoi, Câmpina,
privind Impactul activităţilor antropice asupra mediului. Chestionarul
de opinie cuprinde 22 de întrebări, este prelucrat de profesor și are scopul de
a vedea părerile despre poluarea mediului local (apa,aer,sol) a diferitor
persoane.
Chestionar
de opinie – Impactul activităţilor antropice asupra mediului
1. Ești
din localitatea …………………………
2. Vârsta……………
3. Sex
F / M
4. Ce
activităţi economice consideri că influenţează starea mediului în localitatea în
care te afli?
…………………………………………………………………………………
5. Cum
apreciezi starea mediului în această localitate?
foarte proasta;
proasta; satisfacatoare;
buna; foarte buna.
6. Care
din urmatoarele componente ale mediului înconjurator sunt afectate de
activităţi economice specifice orașului în care te afli?
aerul; apa; solul; vegetaţia; fauna.
7. Cum
sesizezi că aerul din această localitate este poluat? După:
miros;ce
miros?...........................................................................................
altele;
care?..................................................................................................
8. Cum
sesizezi că apa din această localitate este poluată? După:
culoare;ce
culoare?......................................................................................
miros;ce
miros?............................................................................................
gust;
ce
gust?................................................................................................
9. Cum
sesizezi că solul este poluat? După:
culoare;ce
culoare?.......................................................................................
aspect;ce aspect? ……………………………………………………….....
10. Cum
recunoști poluarea plantelor în zonă? După:
culoarea trunchiului; crengi uscate; frunze
cu pete;
altceva;
ce?...............................................................................................
11. Cunoști
plante sau animale dispărute din zonă datorită poluării?
nu;
nu știu; da;
care?...................................................................
12. Există
zone unde datorită poluării s-a interzis sau s-a limitat accesul?
da; dacă da, pentru cine?
mijloace de transport;
persoane.
nu; nu știu.
13. Consideri
că starea ta de sănătate este influenţată de calitatea mediului?
nu;
da, în ce
mod?...........................................................................................
14. Faţă
de anii trecuţi, cum a evoluat calitatea mediului?
s-a înrăutăţit; a
stagnat; s-a îmbunătăţit.
15. Care
crezi că au fost cauzele care au dus la evoluţia pe care ai menţionat-o?
………………………………………………………………………………
16. În
ce fel ar putea ,,afecta’’ dezvoltarea economică și calitatea mediului din
localitate construcţia autostrăzii București – Brașov?
……………………………………………………………………………....
17. Care
consideri că este gradul de implicare al
locuitorilor în rezolvarea problemelor de mediu?
nu cunosc; cunosc și ignoră;
cunosc și protestează
18. Pentru
îmbunătăţirea calităţii mediului aţi plăti taxe mai mari?
da ;
nu; nu știu
19. Care
este comportamentul locuitorilor faţă de parcurile și grădinile publice?
le menajează;
le distrug; sunt indiferenţi
20. Cunoști
asociaţii sau organizaţii neguvernamentale care se ocupă cu protecţia mediului
în localitatea ta?
nu; nu știu; da; care?
21. Dorești
să colaborezi cu o astfel de asociaţie?
nu; nu știu; da; în ce mod?
22. Practic,
cum crezi că s-ar putea ameliora starea
mediului în această localitate?
Valorificarea chestionarelor se va face la școală,
prin interpretarea răspunsurilor într-un tabel, discuţii.
Echipa
Umaniștilor - are ca sarcini de lucru:
caracterizarea așezărilor urbane (Ploiești , Băicoi, Câmpina) și a celor rurale (Florești), stabilirea
aspectelor specifice orașelor, analiza mediului urban (industrial, a căilor de
comunicaţie, turistic), să analizeze planul orașelor, completarea fișelor de
lucru (tabelul 3):
Tabelul 3. Caracterizarea așezărilor
omenești între Ploiești și Câmpina
|
Localitatea observată
|
Ploiești
|
Băicoi
|
Florești
|
Câmpina
|
|
Nr de locuitori
|
|
|
|
|
|
Densitatea populaţiei
|
|
|
|
|
|
Echipare tehnico-edilitară
|
|
|
|
|
|
Funcţiile localităţii
|
|
|
|
|
|
Obiective turistice vizitate în
excursie
|
Muzeul Petrolului
|
Sonde la Țintea
Băile Țintea
|
Micul Trianon
|
Muzeul Nicolae Grigorescu
|
Sursa :
Dulama Maria Eliza, 2010
Concluzii
privind excursia și valorificarea ei la școală
La școală , fiecare echipă își prezintă
fișele de observare, completându-le cu observaţii de la ceilalţi elevi.
Echipa
Geografilor – prezintă fișa de observare
a Văii Prahovei pentru 2 puncte de observare – Câmpina și Florești. Au realizat
o comparaţie apoi între cele 2 puncte de observare pentru Valea Prahovei,menţionând
că orașul Câmpina (unde Prahova traversează un sector subcarpatic) se află pe
terasa cu același nume , pe când la Florești lăţimea albiei minore este mai
mare, este meandrată, prezintă albii părăsite, ostroave, popine. Pornind de la
aceste informaţii, s-au tras următoarele concluzii:drumul naţional DN1/E60 este
afectat la nivel local de procese de eroziune laterală a râului Prahova; pe
tronsoanele afectate, s-au luat măsuri de îndiguire a cursului apei;
majoritatea podurilor ce traversează Prahova în Subcarpaţi sunt afectate de
procesul de degradare a albiei ; împotriva acestei probleme se construiesc praguri
tranversale de stabilitate în aval de poduri; în zonele industriale de la Câmpina,
Prahova este canalizată, însă dalele de beton care susţin malurile râului au
fost afectate de eroziune laterală ; dalele căzute au rămas în albia râului,
ceea ce ar putea fi un pericol pentru alte amenajări situate în aval în cazul
transportului lor la viitură; o problemă
suplimetară este dată de poluare; de altfel prezenţa diverselor resturi și
deșeuri menajere este recurentă în tot lungul râului și în prezent ignorată.
Echipa
Verde (Ecologiștilor) – a prezentat fișa calităţii
mediului pe Valea Prahovei între Câmpina și Ploiești: sursele de poluare,
poluanţii și măsuri de protecţie. Privind obiectivele industriale, au menţionat
orașele Ploiești și Câmpina (industria petrochimică) cu poluanţi ca:substanţe
chimice, petrol, reziduuri petroliere ce afectează toate componentele mediului.
Deși agricultura revendică un mediu de bună calitate (in Florești, Băicoi) ea
constituie în același timp una din cauzele majore ale dispariţiei habitatelor,
consumului excesiv de apă, eutrofizării, poluării mediului cu unele metale
grele și pesticide, emisii de NH 3,metan în proporţii însemnate în atmosferă,
cu implicaţii directe asupra modificărilor climatice. Principalele forme de manifestare a degradării
mediului determinate de mijloacele de transport sunt: poluarea aerului (cu
pulberi sedimentabile în suspensie, cu oxizi de azot și carbon) resimţită în
cazul drumului naţional 1; poluarea fonică, poluarea solului cu metale grele,
accidente rutiere. În privinţa locuinţelor, principalii poluanţi sunt: detergenţi,
materii organice, grăsimi, arderea gunoaielor, arderea ierburilor uscate, praf,
pet-uri (în toate localităţile parcurse în excursie).
Echipa Reporterilor
– în vederea evaluării percepţiei asupra stării mediului din Valea Prahovei
(între Ploiești și Câmpina) am preluat
și prelucrat un chestionar de opinie (după
modelul celui realizat de Centrul Carpato – Danubian de Geoecologie, din cadrul
Universităţii București, din 1997, în care se încerca evaluarea percepţiei stării
mediului la tinerii din perimetre urbane disfuncţionale). Echipa Reporterilor a
chestionat câte 10 persoane din orașele : Ploiești, Băicoi, Câmpina și a
prezentat rezultatele (tabelul 4).
Tabelul 4. Prezentarea
rezultatelor chestionarelor
|
Nr
intrebării
|
Ploiești
|
Băicoi
|
Câmpina
|
|
1
|
Ploiesti (10 persoane)
|
Baicoi (10 persoane)
|
Campina (10 persoane)
|
|
2
|
Intre 18-56 ani
|
Intre 30-61 ani
|
Intre 27-58 ani
|
|
3
|
F -7 , M
-3
|
F – 6 , M -4
|
F – 4, M -6
|
|
4
|
Industria : rafinariile (act petrochimica),
Derolever, transporturile
|
Extragerea petrolului, transporturile
|
Industria chimica si transporturile
|
|
5
|
Proasta si foarte proasta
|
Satisfacatoare si buna
|
Satisfacatoare
|
|
6
|
Aerul,apa, solul, vegetatia
|
Aerul, solul
|
Aerul, apa, solul, vegetatia
|
|
7
|
Dupa miros: intepator, de gaze,innecacios, praf
|
Dupa miros: intepator, de produse petroliere, fum
|
Dupa miros (specific reziduurilor petroliere), fum,
praf
|
|
8
|
Dupa culoare: galbena, uneori tulbure,dupa miros :
clor
|
Uneori galbuie, tulbure
|
Uneori ruginie, miros de clor
|
|
9
|
Aspect degradat
|
Pete de petrol, ulei in zona sondelor, lipsa
vegetatiei
|
Aspect degradat
|
|
10
|
Dupa crengi uscate, frunze cu pete
|
frunze cu pete
|
frunze cu pete
|
|
11
|
Nu, nu stiu
|
Nu, nu stiu
|
Nu, nu stiu
|
|
12
|
Nu , nu stiu
|
Nu , nu stiu
|
|
|
13
|
alergii, tulburari respiratorii, stari de oboseala
|
Dificultati de respiratie, ameteala
|
Oboseala, probleme digestive
|
|
14
|
S-a inrautatit
|
A stagnat sau s-a imbunatatit
|
S-a inrautatit sau a stagnat
|
|
15
|
Dezinteresul autoritatilor, inmultirea numarului de
autovehicule, lipsa de implicare si responsabilitate civica
|
s-au creat spatii pentru depozitarea selectiva a
deseurilor,
actiuni de ecologizare, amenajarea rampei
de gunoi,restrangerea sau disparitia unor activitati industriale
|
Dezinteresul autoritatilor, numar mare de
autovehicule
|
|
16
|
Poluare fonica, poluarea aerului,poluarea cu deseuri
|
Poluarea aerului, solului (cu deseuri), fonica, dar
si oprtunitati in dezvoltarea orasului (locuri de munca)
|
Poluarea fonica , a aerului, defrisari
|
|
17
|
Cunosc si ignora
|
Cunosc si ignora
|
Cunosc si ignora
|
|
18
|
Da
|
Da
|
Da
|
|
19
|
Le distrug sau sunt indiferenti
|
Sunt indiferenti
|
Sunt indiferenti
|
|
20
|
Nu stiu
|
Nu stiu
|
Nu stiu
|
|
21
|
Da – actiuni de voluntariat
|
Da –responsabilizarea cetatenilor
|
Da – consultanta, voluntariat
|
|
22
|
Constientizarea cetatenilor; combaterea coruptiei ,
taxe mari pentru poluatori, incurajarea reciclarii (in scoli si acasa),
crearea de noi spatii verzi, reducerea numarului de autovehicule non –euro,
investitii in combinatele petrochimice si rafinarii (filtre)
|
Stoparea defrisarilor, construirea retelei de
canalizare,impunerea unor reguli severe de protectia mediului (pentru agentii
economici), educatia ecologica, incurajarea reciclarii deseurilor
|
Modernizarea statiei de epurare a apei, filtre la
unitatile industriale, plantarea de pomi, amenajarea unor spatii verzi,
masuri drastice pentru poluatori,
amenajarea unor zone pietonale si a
pistelor pentru biciclisti, profesionalizarea serviciilor de salubritate
|
Din chestionare se desprinde o concluzie - populaţia celor 3 orașe este
în general interesată de impactul activităţilor antropice asupra mediului , dar
și a efectelor acestora asupra sănătăţii lor. Majoritatea cetăţenilor ar dori să participe activ la
colectarea separată a deșeurilor și să plătească mai mult pentru servicii de
salubritate mai complexe. La întrebarea ,,ce activităţi economice influenţează starea mediului în
localitatea ta’’, majoritatea subiecţilor au indicat industria chimică,
reprezentată în Ploiești și Câmpina prin rafinării, iar în Băicoi și Florești
prin exploatarea petrolului. În aprecierea stării mediului, 60% din cei
chestionaţi consideră starea mediului proastă, 20% - satisfăcătoare și 20%
-bună. Nici un subiect din cei intervievaţi în cele 3 orașe nu a indicat că starea
mediului este foarte bună .În comparaţie cu trecutul, calitatea mediului s-a
înrăutăţit sau a stagnat pentru Ploiești și Câmpina (ca urmare a creșterii numărului
de autovehicule, lipsa de implicare și responsabilitate civică) și s-a
îmbunătăţit într-o oarecare măsura în Băicoi (unde s-au
creat spaţii pentru depozitarea selectivă a deșeurilor, au avut loc acţiuni de
ecologizare, s-a restrâns activitatea industrială). Activităţile economice afectează toate componentele
mediului, cei mai mulţi subiecţi menţionând ca fiind poluate în special aerul și
apa. În ce privește impactul
asupra mediului a construcţiei autostrăzii București-Brașov, oamenii au răspuns :
poluarea aerului (prin gaze de la mașini) și poluarea fonică, scoaterea din
circuitul agricol a unor terenuri arabile; deși din punct de vedere economic ar
fi beneficii pentru cele 3 orașe (crearea unor locuri de muncă, atragerea unor
investiţii).
Echipa Umaniștilor – a prezentat fișa
de lucru ,,Caracterizarea așezărilor omenești între Ploiești și Câmpina’’.
Astfel, s-au enunţat următoarele concluzii: densitatea populaţiei în arealul
studiat este ridicată (peste 300 loc/km²), echiparea tehnico-edilitară este bună
(mai puţin în Băicoi, unde nu este canalizare pe toate străzile și în Florești,
unde trebuie modernizată staţia de epurare a apei), funcţiile localităţilor
sunt predominant industriale (Ploiești și Câmpina) și agro-industriale (Băicoi
și Florești). Privind obiectivele turistice vizitate în timpul excursiei, echipa
a prezentat un material în PowerPoint cu fotografii și informaţii de la Muzeul
Petrolului –Ploiești, Valea Stelii – Băicoi, Micul Trianon –Florești și Muzeul
Nicolae Grigorescu –Câmpina, menţionând faptul că autorităţile locale ar
trebuie să investească mai mult în aceste puncte turistice de interes local și
regional (Valea Stelii și Micul Trianon).
Micul
Trianon - Florești
În final , cele 4 echipe au completat
împreună un tabel, realizând analiza SWOT a regiunii Valea Prahovei – între
Ploiești și Câmpina (tabelul 5) :
Tabelul 5 . Analiza SWOT
- Valea Prahovei între Ploiești și Câmpina
|
Puncte
tari
|
-altitudine
joasă (sub 400 m);
-temperaturi
medii anuale de 10˚C, favorabile culturilor cerealiere;
-potenţial
uman important;densitate mare a populaţiei (250 loc./km²);
-prezenţa cursurilor
de apă (Prahova, Doftana), cu importanţă în alimentarea cu apă a populaţiei (sistemul
Paltinu);
-acces la căi
de comunicaţie modernizate (DN 1);
-resurse de
subsol : hidrocarburi.
-prezenţa
celor mai mari rafinării din ţară: Brazi, Teleajen (lângă Ploiești), Câmpina;
|
|
Puncte
slabe
|
- defrișări;
-ape, soluri și
aer poluate (Fabrica Victoria-Florești, exploatările de petrol, rafinăriile);
-degradarea
solurilor, prin eroziune, exces de umiditate, poluare cu pesticide, cu
hidrocarburi, deșeuri;
|
|
Oportunităţi
|
-dezvoltarea
turismului (staţiunea Valea Stelii în Țintea -Băicoi);
-promovarea
unor investiţii pentru modernizarea și dezvoltarea sectorului agro-alimentar ;
-infrastructura fizică trebuie îmbunătăţită
în patru sectoare de prioritate: drumuri comunale, apa potabilă, apa de
canalizare, reţeaua de distribuţie a gazelor (pentru Băicoi și Florești, mai
ales);
-construirea
autostrăzii București-Brașov;
|
|
Riscuri
|
-extinderea unor fenomene naturale
restrictive, care pot conduce la calamităţi (inundaţii, secetă); hazarde
antropice : incendii la rafinării, accidente la sondele de petrol;
-monitorizarea
proiectelor din cadrul rafinăriilor din Ploiești, Câmpina, fabricii Victoria
pentru a evita impactul negativ asupra mediului;
-fluctuaţiile
recoltelor agricole datorită produselor chimice, a tehnologiilor
neadecvate.
|
